Filosofia Vinului

încă un site cu (dragoste de) vin

Brânzeturi cum se cuVin #46

| 0 Comentarii

A venit și cea de-a 47-a editie a evenimentului care pune împreună vinul și brânza, normal, într-o joi, ediție organizată, firește, de Asociația Bloggerilor Olteni și dicționarculinar.ro. Locul faptei a fost de această dată C House Milano. Am avut întâlnire cu Domeniile Averești, demn reprezentant al Podgoriei Huși, ale căror vinuri au fost prezente și s-au bucurat de apreciere la mai toate nunțile, botezurile și/sau cumetriile la care am participat în ultimii doi ani. 😊

Podgoria Huși se întinde pe 3.000 de hectare în extremitatea nord-estică a țării și se mândrește cu faptul că aproape toți voievozii de seamă ai neamului au ales-o ca așezământ creștinesc pentru vinurile bune. Primele documente care atestă faptul că pe aceste meleaguri se planta viță de vie datează de la 1415, din vremea lui Alexandru Voievod (cunoscut și ca Alexandru cel Bun), fapt reconfirmat ulterior, între anii 1600–1662, hrisoavele amintind că aici au ființat viile domnești. La Averești, prima entitate de producție viti-vinicolă a fost înființată în anul 1874 de către boierul Ștefan Negruzzi. Acesta angajează un inginer francez, René Faure, care pune bazele unei plantații de 30 de hectare, plantație populată cu soiuri locale și franțuzești. Podgorie fără pivniță nu se poate, așa că, tot atunci se începe și construcția acesteia, edificiu având un culoar principal de 150 metri, 5 arcade din piatră și 10 hrube secundare. Din dorința de a obține o producție mai mare de struguri, René Faure construiește primul sistem de irigații cu țevi din România, sistem bazat pe principiul „berbecului hidraulic”.

În prezent Domeniile Averești se întind pe 650ha, dintre care 105ha sunt cu Busuioacă, restul suprafeței fiind cultivată cu Zghihara, Fetească regală, Fetească albă, Tămâioasă românească,  Aligoté, Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon blanc, Traminer, Fetească neagră, Merlot și Cabernet Sauvignon. Expunerea sudică, solul brun-roșcat cu sărurile și mineralele sale, dau Averești-ului un vârf de aciditate naturală ce poate ajunge la 11-12g/l (exprimată în acid tartric), mai mare ca în oricare altă parte a Podgoriei Huși.

Factorii principali care imprimă vinurilor născute aici acea personalitate de Averești sunt: noua cramă (dotată cu tehnologie de ultimă generație), pământul generos, alături de pasiunea oamenilor pentru ceea ce fac.

Joi seara am degustat 5 vinuri, din trei game, Domeniile Averești având vinurile destinate comercializării grupate pe un total de șase game, după cum urmeaza: Nativa/Nativus, Diamond, Herb, Regală, Clasic și Vin de Huși.

Preferata mea a fost Feteasca neagră 2020 din gama Nativus, un vin roșu sec, limpede, strălucitor, cu 14% vol. alcool, corp mediu, așa cum îi stă bine unei fetești. Aflată foarte aproape de locul de origine, Uricani/Iași, Feteasca neagră de Averești se apropie cel mai mult de așteptările mele legate de acest soi. A fost prima Fetească neagră, și am băut câteva, la care predomină soiul, lemnul fiind undeva în subsidiar, aromele delicate de prună fiind puse în valoare de o tușă vanilată extrem de fină, gustul aducând din nou pruna în prim plan, de data aceasta acompaniată de ușoare note de ciocolată, post-gustul mediu, ușor fructat, venind să completeze impresia deja placută.

Aroma fină de lapte a cașcavalului Sofia a scos și mai mult în evidență delicatețea Feteștii negre de Averești. Fiind servit la temperatura potrivită, textura fermă a cașcavalului a devenit cremoasă și, părerea mea, m-am cam grăbit cu cina servită înainte de a gusta Feteasca neagră. Totuși, recunosc că m-am bucurat de Quesadilla C House, o lipie cu piept de pui, pancetta, mozzarella, sos de iaurt și cartofi wedges, ale carei ingrediente care au făcut casă bună cu Busuioaca de Averești din gama Herb.

Probabil că nu întâmplător una dintre gamele de vinuri se numește Herb, Averești-ul ținând sus blazonul vinurilor aromate. Și acum nu vorbim doar de partea nord-estică a țării…

Lasă un răspuns

Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.