Filosofia Vinului

încă un site cu (dragoste de) vin

28 noiembrie 2022
de Lenuta Neagoe
1 Comentariu

Brânzeturi cum se cuVin #46

A venit și cea de-a 47-a editie a evenimentului care pune împreună vinul și brânza, normal, într-o joi, ediție organizată, firește, de Asociația Bloggerilor Olteni și dicționarculinar.ro. Locul faptei a fost de această dată C House Milano. Am avut întâlnire cu Domeniile Averești, demn reprezentant al Podgoriei Huși, ale căror vinuri au fost prezente și s-au bucurat de apreciere la mai toate nunțile, botezurile și/sau cumetriile la care am participat în ultimii doi ani. 😊

Podgoria Huși se întinde pe 3.000 de hectare în extremitatea nord-estică a țării și se mândrește cu faptul că aproape toți voievozii de seamă ai neamului au ales-o ca așezământ creștinesc pentru vinurile bune. Primele documente care atestă faptul că pe aceste meleaguri se planta viță de vie datează de la 1415, din vremea lui Alexandru Voievod (cunoscut și ca Alexandru cel Bun), fapt reconfirmat ulterior, între anii 1600–1662, hrisoavele amintind că aici au ființat viile domnești. La Averești, prima entitate de producție viti-vinicolă a fost înființată în anul 1874 de către boierul Ștefan Negruzzi. Acesta angajează un inginer francez, René Faure, care pune bazele unei plantații de 30 de hectare, plantație populată cu soiuri locale și franțuzești. Podgorie fără pivniță nu se poate, așa că, tot atunci se începe și construcția acesteia, edificiu având un culoar principal de 150 metri, 5 arcade din piatră și 10 hrube secundare. Din dorința de a obține o producție mai mare de struguri, René Faure construiește primul sistem de irigații cu țevi din România, sistem bazat pe principiul „berbecului hidraulic”.

În prezent Domeniile Averești se întind pe 650ha, dintre care 105ha sunt cu Busuioacă, restul suprafeței fiind cultivată cu Zghihara, Fetească regală, Fetească albă, Tămâioasă românească,  Aligoté, Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon blanc, Traminer, Fetească neagră, Merlot și Cabernet Sauvignon. Expunerea sudică, solul brun-roșcat cu sărurile și mineralele sale, dau Averești-ului un vârf de aciditate naturală ce poate ajunge la 11-12g/l (exprimată în acid tartric), mai mare ca în oricare altă parte a Podgoriei Huși.

Factorii principali care imprimă vinurilor născute aici acea personalitate de Averești sunt: noua cramă (dotată cu tehnologie de ultimă generație), pământul generos, alături de pasiunea oamenilor pentru ceea ce fac.

Joi seara am degustat 5 vinuri, din trei game, Domeniile Averești având vinurile destinate comercializării grupate pe un total de șase game, după cum urmeaza: Nativa/Nativus, Diamond, Herb, Regală, Clasic și Vin de Huși.

Preferata mea a fost Feteasca neagră 2020 din gama Nativus, un vin roșu sec, limpede, strălucitor, cu 14% vol. alcool, corp mediu, așa cum îi stă bine unei fetești. Aflată foarte aproape de locul de origine, Uricani/Iași, Feteasca neagră de Averești se apropie cel mai mult de așteptările mele legate de acest soi. A fost prima Fetească neagră, și am băut câteva, la care predomină soiul, lemnul fiind undeva în subsidiar, aromele delicate de prună fiind puse în valoare de o tușă vanilată extrem de fină, gustul aducând din nou pruna în prim plan, de data aceasta acompaniată de ușoare note de ciocolată, post-gustul mediu, ușor fructat, venind să completeze impresia deja placută.

Aroma fină de lapte a cașcavalului Sofia a scos și mai mult în evidență delicatețea Feteștii negre de Averești. Fiind servit la temperatura potrivită, textura fermă a cașcavalului a devenit cremoasă și, părerea mea, m-am cam grăbit cu cina servită înainte de a gusta Feteasca neagră. Totuși, recunosc că m-am bucurat de Quesadilla C House, o lipie cu piept de pui, pancetta, mozzarella, sos de iaurt și cartofi wedges, ale carei ingrediente care au făcut casă bună cu Busuioaca de Averești din gama Herb.

Probabil că nu întâmplător una dintre gamele de vinuri se numește Herb, Averești-ul ținând sus blazonul vinurilor aromate. Și acum nu vorbim doar de partea nord-estică a țării…

24 noiembrie 2022
de Lenuta Neagoe
0 Comentarii

Toamnă mediteraneeană la Restaurant Olive

„Mâncatul hrănește sufletul dacă suntem conștienți de el!” și chiar dacă nu îmi aparține această remarcă, de când am descoperit-o, caut să o validez în practică, dar mi-e clar că numai adăugând și un pahar cu vin poți atinge desăvârșirea.

La sfârșitul lunii octombrie 2022 am avut deosebita plăcere de a fi oaspeții Restaurantului Olive pentru a degusta preparate ce urmau a fi incluse în meniul de toamnă alături de vinurile companion. Specificul restaurantului este unul mediteraneean, însă nu trebuie să uităm că bucătăria mediteraneeană nu este apanajul unui singur popor, nu este emanația unei anumite culturi, ci este, în mare măsură, produsul influenței și schimburilor culturale. Seara aceasta s-a dovedit un exemplu perfect de schimb cultural, punând în echipă doi profesioniști desăvârșiti: George Popescu și Mihai Soare, primul responsabil cu preparatele, al doilea cu vinurile și amândoi cu asocierile vin-mâncare.

Deschiderea a fost făcută cu un spumant extra dry, Pizzolato, din Pinot Grigio, DOC Veneto, alc. 11% vol, certificat organic, chiar vegan, obținut prin metoda Martinotti (mai cunoscută ca metoda Charmat, dar, fiind vorba despre un vin italian, să dăm Italiei ceea ce e al ei) și prezentat în noul tip de sticlă M-USE (multi use) sau altfel spus, alt conținut, alt univers/proiect pentru aceeași sticlă. Culoarea galben pai strălucitor, spumarea fină și aromele florale (cu ușoare note de drojdie) te duc cu gândul la zilele însorite de vară, pentru noi fiind preambul și reset dat papilelor gustative în deschiderea festinului ce va să vină.

De obicei nu mă dau în vânt după anșoa, acum însă sunt de altă părere, nu este important să știi doar cu ce să-l asociezi, prezentarea poate face diferența. La Olive anșoa a fost servit alături de sfeclă roșie, ardei,  ulei de măsline și un excelent Pinot Grigio de la Pirovano (DOC Veneto, alb,  12% vol. alc. cu un rest de zahăr la limita secului, 4g/l), care s-a dovedit a fi ceva-ul după care tânjea peștele, un vin gastronomic prin excelență.

După cum știți, Pinot Grigio (sau Pinot Gris la francezi) este un soi de strugure din care se obțin vinuri albe de calitate superioară, dar se pot obține și superbe vinuri rose, atunci când perioada de macerare pe pieliță este mai lungă, fapt revelat cu brio de „fratele” rose al familiei Pirovano (tot DOC Veneto, sec, 12% vol alc.), limpede, strălucitor, cu arome de piersică și cireșe albe, ușoare note minerale susținute și de gustul proaspăt, rotund. Pinot Grigio rosato a însoțit o terină din ficat de pui cu o textură extraordinar de fină, așezată pe pat de ceapă murată în zeamă de sfeclă roșie (mărturisesc că și acum, când încerc să descriu ceea ce am gustat, îmi lasă gura apă).

După cum puteți vedea și în fotografie, gălbiorii trași la tigaie erau frumos așezați pe terină, iar lângă ea am descoperit o cireașă din piure de cartofi dulci și trei buline de piure de țelină cu păstârnac, curcubeu în cerul gurii cum ar spune cunoscătorii.

A urmat o scurtă pauză în care am băut un shot de castravete, chupito, despre care am aflat că se prepară în bucătăria italiană, de la Mediterană, normal, pentru a da poftă de mâncare, la noi, numitul chupito, a exacerbat ceea ce oricum aveam. 😊

Felul principal a fost o nebunie, piept de pui peste care au fost așezate brânză Feta, ardei și ceapă trase la tigaie, alături de cartofi, salată de rucola, spanac și valeriană, plus o spumă-cremă de usturoi. O să ziceți: Gata, s-a terminat cu vinul! Așa am crezut și eu, dar, a apărut un orange wine sec, 2020, din Podgoria Miniș-Măderat, de la Crama Dradara, obținut din soiul Palava, soi dezvoltat în anul 1953 în Cehia, prin încrucișarea soiurilor Gewürztraminer și Müller Thurgau, vin care s-a dovedit capabil să facă față unei cantități rezonabile de cremă de usturoi.

Mărturisesc însă că cel mai bine i-a stat lângă măslinele pane, care, după gustul meu, sunt spectaculoase! Și pentru că orange wine-ul din pahare se asorta foarte bine cu atmosfera de seară a restaurantului, nu am pierdut ocazia să facem o fotografie cu Mariana Hopirtean, co-fondator Olive.

Desertul a fost o mare surpriză! Îmi plac foarte mult castanele, dar, după ce m-am întâlnit cu desertul de la Olive, am constatat că le consumam într-un mod barbar. Combinația de piure de castane cu ciocolată neagră, mure, coacăze roșii, mentă și violete a avut o prezentare extraordinară! A fost un desert nu foarte dulce, fapt ce i-a permis să se combine perfect cu vinul roșu al serii: Lecram 2017 de la Crama Corcova, un cupaj de Cabernet Sauvignon, Merlot și Syrah, sec, 13,5 vol. alc., maturat un an la barrique.

Ca și concluzie, savoarea deține primul loc în bucătăria mediteraneeană , roșia are gust de roșie, când mănânci pui, e pui, meniul vine ca o punte între imaginația Chef-ului și așteptările oaspeților! Vă doresc să aveți parte de o călătorie plăcută printre gusturi și arome!  

Daniel Botea, mulțumesc pentru fotografii!

2 noiembrie 2022
de Lenuta Neagoe
1 Comentariu

Evadare cu clasa în Dealu Mare

Mărturisesc că nu mai țin minte când am fost ultima oară în excursie cu trenul, probabil acum vreo 35 de ani, pe vremea când mergeam la București să vizităm Muzeul Grigore Antipa și Gradina Zoologică. Atunci când Asociația Bloggerilor Olteni a propus o excursie în Dealu Mare am fost super entuziasmată, mai ales că urma să participam la cea de-a treia ediție a Evadării în Dealu Mare 22–23 octombrie 2022.

Ce este cu această Evadare?

Păi, să o luăm cu începutul! La sfârșitul anului 2019 mai multe crame cu renume din Dealu Mare și-au dorit o mult mai bună promovare a podgoriei, dar și o creștere a calității vinurilor produse, prin urmare, s-au unit și au înființat Asociația Dealu Mare, entitate ce reunește la acest moment 17 producători de vin.

În vara lui 2020 a demarat proiectul Evadare în Dealu Mare. În ce constă acesta? Timp de două zile ai posibilitatea să alegi unul sau două trasee și să vizitezi cramele participante la acest proiect. Fiecare traseu cuprinde trei crame. O să spuneți probabil: puțin, foarte puțin! Vă asigur că este suficient pentru o zi, deoarece un traseu înseamnă o întreagă zi în care ai ocazia să deguști vinuri, brânzeturi și/sau alte preparate, să vizitezi cramele, să stai de vorbă cu profesioniști , să socializezi cu alți oameni care iubesc vița de vie și vinul. Să nu uit un amănunt foarte important, transportul este asigurat de către organizatori.

Anul acesta Asociația Dealu Mare a propus cinci trasee:

  • Traseul 1: Domeniul Aristiței – Dagon – Davino
  • Traseul 2: Gramofon – Serve – Domeniile Urlați
  • Traseul 3: Apogeum – Domeniile Franco-Române – Lacerta Winery
  • Traseul 4: Licorna Winehouse – Vitis Metamorfosis – Velvet Winery
  • Traseul 5: Budureasca – Stațiunea de Cercetare Pietroasa – Aurelia Vișinescu

Noi am ales traseul 1 pentru ziua de sâmbătă, 22 octombrie 2022, duminică aveam tren înapoi spre Craiova și nu am fi reușit sa-l prindem dacă mergeam din nou la documentare în Dealu Mare.

Domeniul Aristiței a fost prima cramă vizitată, o cramă boutique, nouă, ce are în proprietate 4 ha de viță de vie plantate în 2013. Primul vin al cramei a aparut în anul 2019. Aici am avut deosebita plăcere să aflam că oenologul, Cristian Tudor, este fost student al Facultății de Horticultură din Craiova. Crama este dotată cu utilaje ultramoderne de vinificație, cu o capacitate de producție de 100.000 litri, acesta fiind și motivul pentru care, pe lângă Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Fetească neagră și Cabernet Sauvignon recoltați de pe cele 4 ha proprii, se vinifică și struguri cumpărați de la alți producători din zonă.

La Domeniul Aristiței am avut plăcerea de a degusta vinurile din gama Vizionar, dar si o pâine abia scoasă din cuptor ce a acompaniat sublim o mulțime de alte bunătăți ce au mers mână în mână cu vinurile. Vizionar Sauvignon Blanc 2021 a fost preferatul meu și cred că la acest moment este vinul care îl reprezintă cel mai bine pe oenologul Cristian Tudor, care a știut să fructifice la maxim generozitatea strugurelui din propria vie.

Deși pot fi consumate și acum, Vizionar Merlot 2019 Rezerva și Vizionar Cupaj roșu 2019 Rezerva sunt încă mult prea tinere, dar promit grav, așa că nu am putut pleca fără să achiziționăm câte o sticlă! 😊 Toate vinurile de la Domeniul Aristiței emană pasiunea, dragostea și știința cu care Cristian Tudor își face meseria.

De aici am plecat către Dagon Wines, o cramă artizanală mică aflată într-o perpetuă căutare de gusturi noi capabile să definească tânăra generație de vinificatori. Cele 15 ha de viță de vie sunt materialul perfect în care tânăra echipă de la Dagon nu doar că se căută, ci se și regăsește într-o sublimă și identificabilă formă lichidă.

Și de această dată gazdele au fost extrem de ospitaliere, înainte de  a degusta vinurile am fost împărtășiți cu preparate produse în partea locului, știau probabil că pentru noi ziua era lungă.

Am avut ocazia să degustăm direct din tanc Clestar 2022, cupaj de Fetească albă cu Tămâioasă românească, un vin sprințar ce ne-a re-trezit apetitul.

Au urmat:

  • Avatar 2020, cupaj de Sauvignon Blanc 80%, Fetească albă 15% și Riesling italian 5%;
  • Har 2020, cupaj de Cabernet Sauvignon și Shiraz, chiar dacă strugurii erau din vie tânără, oenologul ș-a asumat riscul și a vinificat cu levuri indigene, cu siguranță o să vă placă ce a obținut;
  • Jar 2018, cupaj de Fetească neagră cu Pinot Noir, baricat. Trebuie menționat că strugurii de de Fetească neagră provin dintr-o vie veche de 45 de ani căreia, tânăra generație de vinificatori de la Dagon, cu pasiune și dragoste i-au oferit o nouă viață;
  • Jar SR 2018, cupajul bordelez de Dealu Mare sau altfel spus Cabernet Sauvignon + Fetească neagră + Merlot, încă tânăr, mai are multe de povestit în următorii ani;
  • Ultimul vin degustat a fost o Fetească neagră ce urma să fie îmbuteliată în următoarea săptămână, curcubeu pe cerul gurii, cum ar spune un clasic în viață. 😊

În apropierea cramei se află o hrubă spectaculoasă, prima încăpere datând de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu, restul fiind construit după 1900. Momentan este în proces de renovare, dar cei de la Dagon Wines speră să o poată folosi cât mai curând.

Dacă ajungeți la Valea Nucetului, căutați și bateți în poarta de la numărul 20, veți întâlni câțiva tineri entuziaști care pun pasiune și dragoste în vinurile lor.

Era deja ora 18:00 când am ajuns la Crama Davino, așteptările erau foarte mari. Amurgul în vie a fost spectaculos.

De la Irinel Macici am aflat că în prezent dețin 87 ha de viță de vie și au în plan să crească această suprafață, considerând că la Davino terroir-ul se exprimă foarte bine, fapt ce oferă posibilitatea materializării unor vinuri cu personalitate. Crama este dotată cu utilaje de ultimă generație, astfel încât să nu se facă rabat de la calitate.

Despre vinuri nu pot povesti foarte multe, pe mine nu m-au impresionat cele pe care le-am gustat, de fapt, pe masă nu au fost vinurile care dau notorietate cramei. În plus, este destul de greu să deguști 7 vinuri și să nu ai pe masă măcar o coajă de pâine pentru a reseta papilele gustative…Eu una am renunțat la degustare după cel de-al treilea vin.

Ca o concluzie, merită să evadați în Dealu Mare!

Am avut ocazia să vedem trei moduri diferite de a interpreta strugurii, am văzut și am gustat vinurile unor crame mici (Domeniul Aristiței și Dagon) unde pasiunea și dragostea pentru vița de vie și vin transcend de după fiecare recoltă și din fiecare vin pe care îl fac. În plus, am putut trăi pe pielea noastră trei moduri diferite de  fi tratat ca oaspete, trei paradigme de marketing, respectiv abordarile față de posibili viitori consumatori ai vinurilor lor. Mulțumim celor trei crame, Domeniul Aristiței, Dagon și Davino pentru această evadare în Dealu Mare!

30 octombrie 2022
de Lenuta Neagoe
0 Comentarii

Domeniile Prince Matei…vin cuVin #45 bis :)

Joi, 20 octombrie 2022, am avut întâlnire cu Dealu Mare sau, mai bine spus, cu una dintre cramele cele mai reprezentative ale zonei, Domeniile Prince Matei. Asociațía Bloggerilor Olteni, dicționarculinar.ro și C House Milano ne-au oferit această posibilitate ca un preambul la ceea ce aveam de gând să facem în weekend-ul următor.

Am așteptat cu oarecare curiozitate ziua de joi având în vedere că urma să ne întâlnim cu unul dintre cele mai bune Merlot-uri din România, de fapt cel mai bun, după părerea mea, firește subiectivă. Încă mai avem acasă o sticlă din prima ediție Prince Matei 1998, atunci crama se numea Villa Zorilor și avea un alt proprietar.

Istoria cramei nu este una spectaculoasă, documentele din arhivă spun că în 1922 moșierul Horia C. Cârlova deținea 100 ha de viță de vie în Zorești, suprafață care apoi a intrat în posesia fostului IAS Săhăteni. După anii 90 aceste hectare au ajuns în proprietatea celor de la Domaine Vinarte, pentru ca din 2019 să treacă în patrimoniul Vintruvian Estates.  Ceea ce este important pentru noi, consumatorii, este faptul că, așa cum ne spunea Costel Cainamisir, brand manager la Domeniile Prince Matei, Zorești-ul este dedicat vinurilor de top și nu are cum să nu fie așa având în vedere condițiile geopedoclimatice ale locului. Solul este format din argile roșii, calcar și pietriș, cu un conținut ridicat de oxizi de fier. Cultura viței de vie se face pe versanți a căror pantă variază între 10% și 25%. Datele meteorologice înregistrate în ultimii 30 de ani arată că temperatura medie anuală variază în jurul valorii de 11 ̊C, cu diferențe mari de temperatură între zi și noapte, ceea ce permite prezervarea aromelor, regimul precipitațiilor este în jur de 510 mm și ultimul îngheț de primăvară se realizează în jurul datei de 10 aprilie. Din păcate, grindina se manifestă cu intensitate mai mare la Zorești și poate produce pagube însemnate. Acesta este și motivul pentru care în 2005 nu s-a produs Prince Matei.

Vinurile serii și, în dreapta lor, Vasile Ghimpu.

Dar, să ne întoarcem la ziua de joi, Costel Cainamisir împreună cu Vasile Ghimpu, somelierul cramei, au fost amfitrionii serii. Vasile Ghimpu ne-a provocat permanent, ghidându-ne în același timp prin labirintul aromelor vinurilor dar și al asocierilor cu diferite preparate.

Am avut deosebita plăcere să degustăm pentru prima oară cele trei vinuri din gama Bistrot și anume:

Domeniile Prince Matei: Bistrot Cuvée Alb  2021 , 13,5% vol.alc., sec – un cupaj de Fetească albă cu Fetească regală, cu o culoare galben pai cu reflexe verzui și gust citric și de agrișe.

Domeniile Prince Matei: Bistrot Rosé 2021, 13,5% vol.alc., sec – un cupaj din patru soiuri: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Pinoit Noir, culoare plăcută de frunză de ceapă, arome de frăguță și căpșunică și un ușor rest carbonic. Vinul nehotărâților, cum ne-a spus Vasile Ghimpu, un vin cu care încerci să-i prinzi pe cei care de obicei beau bere. 😊

Am avut noroc, aș putea spune, pentru că în timp ce degustam rosé-ul am primit și ceea ce comandasem, pene con pollo al forno,  care s-au dovedit a face o pereche perfectă cu vinul, potențându-se reciproc.

Domeniile Prince Matei: Bistrot Cuvée Roșu 2018, 14% vol. alc., sec – un cupaj de Merlot, Cabernet Sauvignon 2018 și Fetească neagra 2016, maturat în barrique. Nasul nostru s-a bucurat de arome de cireșe negre, ciocolată și gem de vișine, în timp ce papilele gustative s-au răsfățat cu ciocolată, prune uscate și cireșe negre. Este „vinul gastronomic de reset”, perfect capabil să steargă amintirea ultimei imbucături pentru a deschide bucuria ingenuă a celei care va veni.

Domeniile Prince Matei: Petit Matei 2017, 14% vol.alc., sec – Merlot 100%. A fost medaliat cu aur la concursul Vinarium 2022 și, pe bună dretate, roba granat ne-a indicat imediat că timpul și-a pus amprenta. Aromele de ciocolată, dulceață de vișine, cafea, nucă, ardei gras verde și o tușă fină de vanilie ne-au întâmpinat imediat ce am apropiat paharul de nas, un vin cirpolent cu postgust lung fructat.

În fapt, toate cele patru vinuri degustate anterior ne-au pregătit treptat pentru ultimul vin al serii…

Domeniile Prince Matei: Prince Matei 2013, 14,5% vol. alc., sec – Merlot 100%. Produs din viță de vie veche de peste 40 de ani, cu o producție de maxim 5 tone/ha. După cum am spus mai sus, prima ediție a fost în 1998 și a ajuns în prezent la cea de-a XVII-a , au fost trei ani în care Prince Matei nu s-a produs: 2005, 2014 și 2015.Vinul este ținut un an la barrique, apoi fiecare barrique se gustă și se stabilește dacă se încadrează în standardele de calitate dorite pentru Prince Matei sau pentru Petit Matei. Pentru fiecare ediție Prince Matei se produc 15.000 – 20.000 de sticle. Deși am avut în pahare ediția din 2013, am fost uimiți de culoarea vie, strălucitoare a acestui vin. Cu o intensitate olfactivă foarte puternică, Prince Matei ne-a întâmpinat cu note de ciocolată, nucă, tutun de pipă, cireșe negre, un „nas” complex, după cum le place specialiștilor să spună, ce se deschide/dezvoltă odată cu timpul petrecut în pahar. În gust am resimțit ciocolata, cireșele negre și nuca, tușe fine de vanilie, poate ușor brut, dar, uitându-ne pe contra-etichetă am aflat că producătorul ne recomandă un orizont de consum lung (dacă condițiile de păstrare sunt optime), deși nu mai este așa de mult până în 2030, nu?

Scurtând povestea, Prince Matei 2013 este ceea ce trebuie!

Iar atmosfera, a fost caldă, tovărășescă!

Photo credit: Daniel Botea

3 octombrie 2022
de Lenuta Neagoe
0 Comentarii

Brânzeturi cum se cuVin #45

Și a venit toamna… după o vară fierbinte, ne-am întors la ceea ce ne place să facem: să degustăm vin! Cei care ne cunosc vor cârcoti. Da, este adevărat, nici în vară nu ne-am oprit din degustat dar, acum, am reluat evenimentele alături de Asociația Blogerilor Olteni și dicționarculinar.ro. Joi, 29 septembrie 2022, la Ribs House, a avut loc cea de-a 45-a ediție a evenimentului cu vinuri de la Sâmburești!

Vinurile de Sâmburești sunt ca o reîntoarcere la origini, sunt un reper de unde începi să cauți! Documentele istorice spun că la Sâmburești se făcea vin de la 1638, și probabil unul bun, având în vedere că de-a lungul vremii moșia a fost în stăpânirea unor boieri de seamă ai Tării Românești.

La începutul secolului XX proprietarul podgoriei de la Sâmburești este Vintilă Brătianu, cel care a avut inspirația să-l angajeze pentru refacerea viilor pe inginerul francez August Joseph Ville și să-i urmeze sfaturile.  Este momentul în care se plantează Cabernet Sauvignon, Merlot, iar in 1926 vine și prima recunoaștere a vinurilor obținute aici prin Medalia de aur la Expoziția Universală de la Paris.

Viața merge mai departe, urmează perioade mai bune sau mai rele pentru podgoria Sâmburești dar, la începutul secolului XXI, Viti-Pomicola Sâmburești este preluată de către Holding-ul Valvis. La fel ca în urmă cu o suta de ani, este adus un viticultor francez, Pierre-Marie Guillaume, care se ocupă de replantarea celor peste 300 Ha de vie ce se întind pe teritoriul a trei comune din județul Olt: Dobroteasa, Sâmburești și Vitomirești.

Poziționarea podgoriei Sâmburești în partea sudică a țării, la 44°45” latitudine nordică și 24°48″ longitudine sudică, o face să aibă o așezare privilegiată între dealurile getice și colinele din jumătatea sudică a Piemontului Cotmeana.

Este bine de știu că la Sâmburești, Cabernet Sauvignon-ul este la el acasă! Vinurile obținute au robustețe, vigoare, caracter ferm și personalitate.

Astăzi, în podgorie, se cultivă atât soiuri internaționale ca: Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir, Merlot sau Cabernet Sauvignon, cât și soiuri autohtone cum sunt: Fetească albă, Fetească regala sau Fetească neagră. Domeniile Sâmburești comercializează în prezent trei game de vinuri: Sâmburel de Olt, Domeniile Sâmburești și Chateau Valvis. Joi am avut plăcerea să degustăm vinuri din gama Domeniile Sâmburești ce au fost asociate cu succes cu brânzeturi de la Delaco și, în funcție de inspirația fiecăruia, cu preparate din meniul de la Ribs House.

Domeniile Sâmburești Sauvignon Blanc din 2021 a fost primul vin degustat. Deși originea soiului de struguri Sauvignon Blanc se găsește în vestul Franței, pe Valea Loarei și în Bordeaux, în România se cultivă în peste 40 de centre viticole.  Limpede, strălucitor, galben cu ușoare reflexe verzui, Domeniile Sâmburești Sauvignon Blanc ne-a surprins nasul prin notele fine de soc uscat și flori de măr. Un vin tânăr, 2021, sec, cu un corp mediu +, crocant, cu gust de fructe albe și citrice. Post-gust citric plăcut ce a mers foarte bine cu Camembert-ul de la Ile de France. Ați putea gândi că este normal, originea strugurilor este în Hexagon si brânza vine tot de acolo! Este adevărat dar, mie îmi place să spun că, la Domeniile Sâmburești  solul, clima, relieful, oamenii, tehnologia, într-un cuvânt terroir-ul face din Sauvignon Blanc 2021 un vin de care te îndrăgostești la prima degustare.

Trebuie spus că temperatura de servire pentru Camembert este deosebit de importantă, nu vă grăbiți să o consumați cum o scoateți din frigider! Noi, prin grija lui Daniel, a Roxanei și a Danielei, am avut parte de un Camembert moale, cremos, catifelat, cu o crustă ușor crocantă de mucegai alb ce a mers foarte bine cu prospețimea și aciditatea vinului, brânza nefiind maturată multe luni. Și pentru că am vorbit de temperatura Camembert-ului, să nu uităm de cea a vinului care este cel puțin la fel de importantă, 12°C sunt ceea ce îi trebuie acestui vin.

Despre asocierea cu mâncarea nu pot să spun mare lucru, m-am bucurat de el asociându-l doar cu brânză. Cred că ar merge foarte bine cu preparate din carne albă, paste, chiar și pește nu foarte gras.

De fapt, pastele milaneze pe care le-am comandat au fost asociate cu Domeniile Sâmburești Rose 2021 și pot spune că au mers perfect!

La mine întâlnirea cu Domeniile Sâmburești Sauvignon Blanc 2021 și Camembert Ile de France a fost dragoste la prima degustare dar seara nu s-a oprit aici, am degustat următoarele combinații vin – brânză:

  • Domeniile Samburesti Chardonnay + Havarti,
  • Domeniile Samburesti Rose + Cascaval Sofia,
  • Domeniile Samburesti Feteasca Neagra + Emmentaler Delaco,
  • Domeniile Samburesti Merlot + Grana Padano Delaco D’Exceptie.

Și ca seara să fie cu adevărat minunată, la tragerea la sorți de la final, cine credeți că a câștigat prima asociere, Domeniile Sâmburești Sauvignon Blanc 2021 și Camembert Il de France?

Photo credit: Daniel Botea și Gabi Rădoi (mulțumesc!)

1 iulie 2022
de Lenuta Neagoe
1 Comentariu

Workshop: „Sectorul viti-vinicol în regiunea Sud-Vest Oltenia. Oportunități și perspective de dezvoltare”

Oltenia sau Mica Românie viticolă, cum spune prof. dr. ing. Aurel Popa, a fost astăzi în centrul atenției mediului academic, dar și a celui socio-economic. Facultatea de Horticultură din cadrul Universității din Craiova a organizat workshop-ul cu tema „Sectorul viti-vinicol în regiunea Sud-Vest Oltenia. Oportunități și perspective de dezvoltare”. În sală am fost prezenți, după cum spunea prof. dr. ing. Aurel Popa, „cei care iubim vița de vie și ceea ce ne oferă ea”. Deschiderea manifestării a fost făcută de către conf. dr. ing. Daniela Cichi, coordonatorul acestei manifestări alături de conf. dr. ing. Constantin Băducă-Cîmpeanu.

Prof. dr. Cezar Ionuț Spânu, Rectorul Universității din Craiova, a vorbit despre istoria recentă a Stațiunii Didactice Banu Mărăcine, 2016 fiind anul unui nou început. După plantarea celor 10 ha de viță de vie a urmat utilarea cramei în 2021 (ceea ce înseamnă că producția de anul trecut a fost vinificată la Stațiune), achiziția instalației de îmbuteliere în 2022 și, nu în ultimul rând, a sistemului de irigare. Toate aceste investiții au fost făcute din fondurile proprii ale Universității. În plus. se intenționează plantarea a încă 10 ha de viță de vie la Banu Mărăcine. Dar, ceea ce ne-a încântat cel mai mult, este faptul că la sfârșitul acestei luni va începe îmbutelierea primului vin, vin ce va purta numele  „Gaudeamus 75”,  în cinstea Universității din Craiova, care anul acesta împlinește 75 de ani de la înființare.

2022 este an aniversar și pentru Facultatea de Horticultură din Craiova și, după cum spunea prof. dr. ing. Sina Cosmulescu, Decanul Facultății, în cei 60 de ani de existență, întreaga activitate a urmărit formarea de resursă umană înalt calificată (a fost lansată cu această ocazie și o invitație către tineri, și nu numai, să descopere o parte dintre tainele naturii cu ajutorul horticulturii, avand în vedere oferta educațională deosebit de generoasă a Facultății de Horticultură din Craiova).

Dar, să ne întoarcem la Oltenia noastră!

Tradiția viticulturii pe aceste meleaguri nu poate fi contestată de nimeni, de la prezența strugurelui pe medalia „Dacia Felix” și până la câștigarea primelor concursuri internaționale de profil în 1887, există dovezi clare ale existenței viței de vie și a vinului.

Prof. dr. ing. Aurel Popa a trecut în revistă o serie de calități ce au făcut din Oltenia o zonă viticolă de prestigiu. Diversitatea solurilor conduce automat la o diversitate strugurilor produsi.

În Oltenia se întâlnesc patru zone oenoclimatice importante pentru producerea vinurilor de calitate: A0, A2 și A3 – colinară și A3 – colinare-meridionale și, în nicio altă regiune din țară, vița de vie nu se cultivă atât de aproape de munte așa cum se întâmplă aici. Indicele aptitudinii oenoclimatice (indicele multicriterial Teodorescu) are valori de peste 4600 în areale precum Corcova, Drăgășani și Sâmburești, ceea ce indică în mod clar faptul că în acest areal se pot produce vinuri albe și roșii de calitate superioară.

Din păcate, deși Oltenia ar putea avea aproximativ 60.000 de ha cultivate cu viță de vie, în prezent sunt puțin peste 30.000 de ha, din care peste 50% sunt plantate cu hibrizi producători direcți și nu cu soiuri nobile. În plus, chiar dacă direcția de producție ar trebui să fie orientată către vinuri roșii de calitate, la acest moment lucrurile stau tocmai invers. Este trist faptul că soiurile nou create în acest areal, cum sunt Negru de Drăgășani sau Novac, sunt puțin cultivate și, din păcate, după cum spunea prof. dr. ing. Aurel Popa, nu se face material săditor în Oltenia (din câte știu, nu se face în niciun loc din România). Un alt neajuns este și faptul ca nu există  unități care să valorifice subprodusele din industria viti-vinicolă. Și, nu în ultimul rând ,să nu-i uităm pe viticultorii de pe nisipurile din Oltenia. care nu au beneficiat de niciun sprijin pentru redresarea plantațiilor cu Roșioară, în consecință, cine merge în zona Dăbuleni poate constata că peste 50% din vii sunt lăsate în paragină.

În prezent. specialiștii încearcă să dezvolte o viticultură durabilă, care să țină seama de condițiile actuale dar și de previziunile pentru viitor.

Prof. univ. dr. Liviu Coriolan Dejeu a adus în discuție modificările climatice din ultimii ani și am aflat astfel ca există o creștere de 0,6  ̊C/decadă, creștere care are ca efect o avansare a fenofazelor, fapt ce implică o maturare a strugurilor cu acumulare mare de zaharuri, în condițiile în care consumatorul își dorește vinuri cu un grad alcoolic scăzut, între 11 și 12 vol. alc.. O altă problemă a acestor temperaturi ridicate o reprezintă și scăderea drastică a acidității, ceea ce va genera vinuri dezechilibrate și cu probleme de învechire, după cum a menționat domnul Profesor Dejeu.

Pentru a contracara aceste efecte, în practică se aplică o serie de măsuri, dintre care au fost menționate:

  • irigarea deficitară;
  • plasele de umbrire în perioada de pârgă, plase ce favorizează acumulări mai lente de zaharuri;
  • tăieri tardive;
  • tăiere minimă, astfel încât să se obțină încărcătură mare de rod;
  • aplicarea de tăieri înalte și semiînalte;
  • cultivarea soiurilor cu maturitate târzie;
  • folosirea de panouri fotovoltaice mobile, panouri ce pot asigura umbrire de până la 50%; nu doar că produc energie electrică, dar și reduc consumul de apă cu până la 20% (se folosesc cu rezultate bune în Italia).

După cum a amintit prof. univ. dr. Liviu Coriolan Dejeu, este lăudabilă intenția unor viticultori de a promova o viticultură ecologică bazată pe folosirea îngrășămintelor organice în detrimentul celor de sinteză, care vor fi treptat abandonate. 

 La manifestare au fost prezenți și reprezentanți ai APIA, ONIV și ONVPV, care au venit cu informații legate de măsurile de sprijin pentru sectorul viti-vinicol pentru perioada 2021-2027, dar, după cum spunea doamna Andra Popescu, reprezentant al societății private,  la momentul actual, implementarea unor proiecte ridică mari probleme și, în plus, mediul academic, atunci când este implicat în elaborarea procedurilor de implementare  a proiectelor, ar trebui să țină seama de ceea ce se întâmplă în mediul privat. Și, să nu uităm, spunea d-na Popescu, că, la acest moment, România are două organisme de implementare a proiectelor: AFIR și APIA, la care documentația este diferită. Ca o concluzie, ceea ce trebuie să urmărească viticultorii care sunt interesați de accesarea fondurilor europene, este faptul că, citez:  „consultantul nu trebuie doar să câștige proiectul, ci el este cel care trebuie să încheie alături de tine și în etapa de monitorizare!”.

La finalul workshop-ului am avut parte de două expuneri legate de oenoturismul din Oltenia. Pentru început ne-am delectat cu povestiri despre evenimentele ce se desfășoară sau se desfășurau la cramele din Oltenia, prezentate de către Daniel Botea, președintele Asociației Bloggerilor din Oltenia. Daniel a avut și câteva sugestii privind asocierea unor mâncăruri tradiționale din Oltenia, așa cum ar fi mâncarea de praz,  cu vinuri din zonă, sau, mai mult, folosirea maghiranului în bucătăria oltenească, având în vedere faptul că în cântecele din zonă acest condiment este foarte prezent. „Foaie verde maghiran, m-a facut mama oltean!”😊

Conf. dr. ing. Constantin Baducă-Cîmpeanu a scos încă o dată în evidență potențialul oenoturistic al zonei noastre, din păcate încă neexploatat.

Ca o concluzie, Oltenia este o Mică Românie viticolă, rezultatele fabuloase în acest domeniu depinzând doar de olteni și de implicarea lor, știindu-se faptul că, atunci când vor, oltenii sunt de neoprit! Păzea!

27 iunie 2022
de Lenuta Neagoe
0 Comentarii

Brânzeturi cu se cuVin #44

Se poate spune că evenimentul Brânzeturi cu se cuVin organizat de Asociația Blogerilor Olteni și dicționarculinar.ro a prins rădăcini. Joi, 24 iunie 2022, am participat la cea de-a 44-a ediție a evenimentului ce a avut loc la Trattoria Il Calcio cu vinuri de la Rădăcini Wines.

Vinurile din Republica Moldova sunt tot mai prezente pe piața de profil din România. De la Crina Scorțan, reprezentanta Cramei Rădăcini în România, am aflat că, după retehnologizarea din 2019, exporturile cramei se ridică la aproximativ 7,5 milioane de litri pe an, la acest moment vinurile fiind prezente în 20 de țări. Suprafața lucrată, de 3.000 Ha, se întinde pe trei regiuni: Codru, Valul lui Traian și Ștefan Vodă, ultimele două având o altitudine joasă se bucură de influența Mării Negre.

Și pentru că în această seară urmau să fie degustate și două spumante, nu am rezistat tentației și am vorbit despre ele pentru că se știe: „bulele e viața mea!

Dar, să vă spun câteva cuvinte despre vinul spumant!

După cum știți, cel mai celebru vin spumant este șampania sau vinul de Champagne și se produce exclusiv în Franța, în regiunea cu același nume din trei soiuri de struguri: Chardonnay, Pinot Noir și Pinot Meunier, prin metoda Champenoise. În restul țărilor producătoare, deși se pot folosi aceiași struguri și aceiași metodă de producție, vinul spumant nu se va numi niciodată șampanie (și totuși, în California mai sunt câteva crame mici care au voie să folosească denumirea de șampanie de California datorită faptului că produceau acest vin încă de la 1860). Prin urmare aveți posibilitatea să degustați vinuri spumante obținute prin diverse metode și din diverse soiuri. Probabil vă va fi destul de greu să alegeți un favorit! 😊

În prezent sunt cinci metode de producere a vinului spumant, fiecare putând avea mai multe denumiri:

  • metoda tradițională / metoda Champenoise / metoda clasică / metoda Cap Classique…
  • metoda rezervorului / metoda Charmat / metoda Martinotti…
  • metoda de transfer
  • metoda ancestrală / metoda Pet-nat…
  • metoda continuă / metoda rusească

Toate aceste metode au ca punct de plecare vinul liniștit și ca punct final obținerea vinului spumant în care este prezent dioxidul de carbon rezultat în urma celei de-a doua fermentații.

Seara de joi a început cu un spumant brut, Métier Rosé, obținut din Pinot Grigio și Sauvignon Blanc prin metoda tradițională. Pentru mine a fost aperitivul perfect! Culoarea de somon pal și perlajul fin, aroma delicată de frăguță și prospețimea m-au făcut să mă gândesc că poate fi servit în orice moment al zilei. Alături de Métier Rosé am avut o brânză Camembert Ile de France cu o crustă de mucegai alb hotărâtă să susțină pasta cremoasă și fină (Daniel a avut grijă ca brânza să fie servită la temperatura perfectă).

De vinurile liniștite s-a ocupat Narcis dar, cum fiecare bea cu limba lui, o să vă împărtășesc impresiile mele. După vinul spumant am trecut la Rădăcini Merlot rosé sec din 2020 cu 13,5 vol. alc., temperatura de servire recomandată este între 8-10 ̊C și am constatat că acolo se dezvoltă bine arome de lychee și coacăze roșii. Irish Cheddar Delaco D’Exceptie a fost brânza care a însoțit rosé-ul. Onctuozitatea cheddar-ului a mers foarte bine cu aciditatea rosé-ului oferindu-ne echilibru gustativ.

Vinul alb al serii, Fiori, alb sec 2018, a fost unul specific Moldovei fiind obținut din soiul Viorica. Dar, cine este Viorica? Este un soi hibrid obținut în Moldova în 1969 avându-i ca părinți pe Seibel 13666 și Aleatico, ambii părinți fiind soiuri roșii. O caracteristică importantă a soiului Viorica este rezistența la îngheț până la -25 ̊C.

Notele discrete de tei și citrice ale Vioricăi au mers bine cu gustul ușor dulceag al Emmentaler-ului de la Delaco. Parcă aș fi preferat totuși o aciditate mai ridicată a vinului.

Din păcate nu am fost inspirată și m-am trezit că atunci când am servit masa în pahar nu mai aveam vin. Tortellini al Forno con Cotto di Parma, Mozarella e Funghi au mers foarte bine cu un pahar de Métier Rosé care s-a dovedit a fi în plus la masa noastră. Narcis nu a avut noroc însă, vinul roșu urma a fi degustat după pauză așa că s-a bucurat doar de Filetto di Manzo al pepe verde.

Regele soiurilor nobile, Cabernet Sauvignon, a fost al patrulea vin al serii. Un vin roșu, sec, 2017, din gama Vintage. Grana Padano Delaco D’Exceptie a fost partenera serii pentru Cabernet Sauvignon. O parteneră cu experiență, maturată minim 12 luni, care nu s-a lăsat copleșită de notele de fructe roșii și tușa fină de vanilie a Cabernet-ului, ci au ales să danseze împreună încântându-ne astfel papilele gustative.

Desetul a fost un spumant rosé dulce din gama Rădăcini obținut din Merlot și produs prin metoda Charmat având 12% vol. alc.. Un vin spumat ușor și delicat cu note de căpșunică, copleșit, după părerea mea, de „personalitatea” Gorgonzolei Delaco D’Exceptie. Mucegaiul albastru și textura cremoasă a brânzei au fost dominante în combinație, deci rosé-ul dulce merge mult mai bine singur, mai ales atunci când este servit la 6 ̊C.

Ca de fiecare dată, întâlnirea a fost foarte reușită, au participat bloggeri, profesori din mediul academic dar și membrii ai Business Club Craiova, cu toții pasionați de vin.

Ca și concluzie pot spune că rămâne cum am stabilit: „bulele e viața mea!”, Métier Rosé fiind preferatul serii pentru mine!

Photo credit: Daniel Botea și Marian Buzărnescu (mulțumesc!)

29 mai 2022
de Lenuta Neagoe
0 Comentarii

Brânzeturi cum se cuVin #43

O nouă ediție a clasicului eveniment organizat de Asociația Bloggerilor Olteni și dicționarculinar.ro, găzduit de această dată la Trattoria Il Calcio, joi, 26 mai 2022.

… zi de mare revelație! Pe la prânz am realizat că termenul pentru predarea unor lucrări pe care le finalizasem în cursul dimineții, sub presiune, este de fapt peste 5 zile…Așa că relaxarea a început să pună stăpânire pe mine. 😊

Seara, la Brânzeturi cum se cuVin #43, aveam întâlnire cu vinurile Domeniului Bogdan și cu brânzeturile de la Delaco.

Vinurile le mai degustasem acum 3 ani și rămăsesem cu amintiri plăcute, deși la acel moment nu știam foarte multe despre viticultura bazată pe principiile biodinamicii. Acum însă, lucrurile stau altfel.

Bazele teoretice ale agriculturii biodinamice au fost puse de către Rudolf Steiner în cadrul Cursurilor de agricultura ținute în 1924 la Koberwitz în timp ce, de aplicarea lor în practică s-a ocupat agronomul E. Pfeiffer.

În agricultura biodinamică și implicit în viticultura biodinamică este important a se păstra echilibrul natural, a păstra viața solului și a stimula capacitățile de apărare ale plantei, în plus, în sămânță avem ștampila întregului Cosmos.

Altfe spus, Luna și planetele acționează pe de o parte asupra dezvoltării și creșterii plantelor, iar pe de altă parte asupra maturizării și capacității lor de reproducere. Fazele Lunii sunt cele care determină în cea mai mare măsură lucrările aplicate plantelor

În viticultura biodinamică este foarte importantă reconectarea cu natura, dezvoltarea de bio-diversitate în aceste zone, avand în vedere că mediul natural este foarte rar bolnav.

Pentru a vă face o idee despre ce înseamnă viticultura biodinamică să luăm spre exemplu plantarea. Aceasta se face manual, păstrând radacini de 10 cm. Rădăcinile trebuie să fie bine orientate în jos pentru a avea o verticalitate dinamică și un stimulent pentru a crește adânc. Plantarea se face pe lună în scadere și dacă este posibil în ziua rădăcinii folosindu-se și un amestec de bălegar de vacă și argilă în părți egale.

Un alt exemplu este stropirea cu un decoct de coada calului cu o săptămână înainte de Paște. Decoctul este aplicat direct pe sol în această perioadă astronomică specială, Paștele este prima duminică înainte de prima lună plină din primăvară, se generează astfel dezvoltarea unei microflore benefică în sol.

Domeniul Bogdan este prima podgorie care cultivată vița de vie și produce vinul după principiile biodinamicii. Gândiți-vă numai ce muncă extraordinară fac acești oameni pe cele 154 ha de viță de vie situate in Dobrogea, între Dunăre și Marea Neagra, în apropierea satului Peștera.

Podgoria a fost înființată în 2011, după numai doi ani proprietarul influențat de consultanți internaționali se orientează spre viticultura biodinamică. Prima producție valorificabilă s-a obținut în 2017, iar cu un an înainte, în 2016, podgoria a fost certificată bio conform normelor Austria Bio Garantie. Soiurile cultivate sunt: Fetească Neagră, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling Italian, Riesling de Rin și Chardonnay. Dar, să ne relaxăm și să ne  întoarcem la ceea ce s-a întâmplat joi.  Am avut plăcerea să ne întâlnim, din partea Domeniului Bogdan,  cu Vlad Buruga și Dan Cherăscu, somelierul și respectiv directorul de vânzări, dar și cu șase dintre vinurile din portofoliul cramei.

Seara a debutat în rose, Cuvee Experience 2021, un cupaj de Feteasca neagra cu Pinoit Noir în care am regăsit note de citrice, mai exact de portocale roșii, de litchi și pe final câteva note florale. Rose-ul a mers bine cu bucățelele de brânza Ile de France Aperifrais de pe care eu am dat jos piperul (cu piperul nu suntem prieteni nici eu, nici rose-ul).

Al doilea vin a fost Riesling de Rin alături de Ile de France petit Camenbert. Riesling-ul de Rin este unul dintre cele mai importante soiuri de struguri de vin alb. Acest soi de struguri este în esență un povestitor, totdeauna ne va spune cum a fost solul, cum au fost îngrijite vițele și cât de mare a fost intervenția oenologului. Riesling-ul din gama Domeniul Bogdan Premium își spune povestea locului de unde provine. Și da, am întâlnit regina balului (după părerea mea) din această seară, Cuveé Experience alb. Un cupaj din Sauvignon Blanc și Riesling italian, o interpretare unică a oenologului, ce diferă de la an la an, după cum spunea Vlad Buruga. Cuveé Experience alb 2021 este un vin sec, 12,5% vol. alc., stralucitor, cu arome citrice și pe final florale, foarte plăcut atât singur cât și asociat cu Ile de France petit Brie.

Dar, să nu uităm cea mai bună asociere a serii: Chardonnay din gama Domeniul Bogdan Premium cu Castello Havarti, dragoste la prima degustare! 😊 Vă recomand să încercați și apoi mai vorbim!
                La Domeniul Bogdan fermentarea și maturarea se face doar în vase de beton și lemn pentru a beneficia de inerția termică (în cazul betonului) dar și de microoxigenare. Fermentația alcoolică cât și cea malolactică sunt făcute cu levuri/bacterii lactice din flora spontană, ceea ce face ca vinurile să surprindă mult mai bine locul, timpul și oamenii.
                Primul vin roșu al serii a fost Cabernet Sauvignon, da, am început (sau altfel spus, am continuat) în forță. Un monosepaj care ne-a ajutat să înțelegem mai bine caracterul dobrogean al acestui soi. Emmentaler-ul de la Delaco a fost bun prieten în această seară cu Domeniul Bogdan Premium Cabernet Sauvignon.
Pătrar, Fetească neagră, nu, nu a fost al patrulea vin ci al șaselea, ca o încheiere a unei seri minunate. Deși nu sunt fan Fetească neagră, trebuie să recunosc că acesta mi-a plăcut. Am fost plăcut surprinsă să constat că oenologul nu a lăsat lemnul să domine strugurele. Acest vin a fost pentru mine cel care se potivește cel mai bine sloganului cramei: „Ascultă natura”.
Sunt multe de povestit despre vinurile produse pe principii biodinamice dar pentru că în ultima perioadă am tot avut discuții legate de folosirea sulfului în vinificație, trebuie să spun că aceste vinuri sunt produse fără adăugare de sulf, în vin existând doar cel care rezultă din procesul de fermentare.
În încheiere, să nu uităm că vinurile Domeniului Bogdan au fost recompensate cu o serie de premii la competițiile internaționale de profil.
În anul 2020, la Decanter, Cuvee Experience Roșu 2018 a obținut medalia bronz; în 2018, la cel mai important concurs international de vinuri biologice din lume, Millesime BIO, rose-ul Cabernet Sauvignon 2017, a câștigat medalia de aur, iar Muscat Otonel 2017 și Sauvignon Blanc 2017 au obținut medalii de argint; la Chardonnay du Monde 2018, Franța a acordat medalia de argint vinului Domeniul Bogdan Chardonnay 2017.
A fost o seară minunată, cu participare pestriță, bloggeri, profesori de profil din mediul academic, pasionați de vin și mâncare bună. Insalata di salmone a mers perfect cu rose-ul serii.

Photo credit: Daniel Botea (mulțumesc!)

2 aprilie 2022
de Narcis Neagoe
0 Comentarii

Primăvara anului 2022 – capitolul 2 (roșiile recoltei 2020 și un roșu din recolta 2021)

Deci, „s-au copt” și roșiile anului 2020!  Adică pot fi abordate senzorial fără teama că vă veți uita urât la comeseni și, în funcție de așteptările fiecăruia, există reale șanse să vă și bucurați de întâmplare.

Vinul lu’ Precup 2020

Cabernet Sauvignon de Banu Mărăcine, vin roșu sec, 13,5% vol. alc., 0,25 g/l rest de zahar, 5,92 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 184 de sticle produse.

Dacă vă sperie/nu vă plac taninii puternici, nu încercați Vinul lu’ Precup înainte de 3-4 ani de la îmbuteliere! În condiții normale un Cabernet Sauvignon corect va fi perceput ca fiind destul de agresiv/crud (în sens de „necopt”) în primii ani de viață…Dacă totuși doriți să vă „scuturați” gingiile și/sau să curățați grăsimile de pe cerul gurii, Precup devine o alegere inspirată.

Pandemic Red 2020

Nu la fel stau lucrurile cu Pandemic Red, un multisepaj croit din Merlot, Shiraz, Fetească neagră și Dornfelder, vin al cărui orizont de consum este deja deschis…Vin roșu sec, 14,5% vol. alc., 0,28 g/l rest de zahar, 5,53 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 200 de sticle produse.

Cărnos, la nevoie poate să țină și de foame. Muncit pe vremea statului în casă, sper să transmită mesajul „pentru că ne pasă!”. Nouă ne place! Și, din fericire, nu doar nouă!

O.R.E. Our Red Elixir 2021

Și acum surpriza, primul vin roșu din recolta 2021, O.R.E. (Our Red Elixir), demidulce, din struguri supramaturați de pe dealurile Drăgășanilor, 31,65 g/l rest de zahar, 6,24 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 200 de sticle produse.

Unul dintre vinurile care ne-au solicitat destul de serios din punct de vedere fizic, atât în zona musculară, cât și în zona țesutului hepatic.

Cu „numai” 16,96% volume alcool, e ca un balerin cu precizie de boxer, este vinul „care nu ne-ar fi iertat dacă nu l-am fi lăsat așa”. Și da, este un vin stricto sensu!

Și cum o fotografie spune mai mult decât 1000 de cuvinte, iată o sinteză a vinurilor din recoltele 2020 și 2021:

5 februarie 2022
de Narcis Neagoe
0 Comentarii

Primăvara anului 2022 – capitolul 1 (rose-ul și albele din 2021)

Da, Dumnezeu ne-a ținut sănătoși și am reușit sa facem vin și în 2021, slavă Lui! Știu că suntem încă datori cu vinurile roșii din recolta 2020, dar cum nu s-au copt, rămâne să ne lăudăm, pentru moment, doar cu rose-ul și vinurile albe din recolta 2021.

Pentru vița de vie din zona Olteniei, 2021 a fost un an ciudat din punct de vedere climatic. Nu o să intru prea mult în amănunte, ideea este că vorbim despre un an „nestandard”, timp pe care am încercat să îl îmbuteliem spre aducere aminte. Avem deci:

Capriciu 2021 …de Dăbuleni

Roșioară din Dăbuleni, vin rose sec, 11,1% vol. alc., 0,41 g/l rest de zahar, 6,23 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 84 de sticle produse

Nu păcătuiește cu prea multe arome fructate, dar cine știe mirosul nisipului ud din Dăbuleni și îi duce dorul, o să-l regăsească. Am putea spune că tenta minerală este prevalentă, dar cum suntem subiectivi, contează doar ceea ce vă „spune” vinul.

Tămâioasa lu’ Mărinache 2021

Tămâioasă românească din Golul Drincei, vin alb sec, 13,5% vol. alc., 0,24 g/l rest de zahar, 6,20 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 192 de sticle produse

Lucrată „old school”, cu macerare fermentativă, poate cam prea rustică și/sau austeră pentru delicați, încearcă să surprindă triada soi, loc, timp, așa cum se vede pe fereastra lumii mele.

!? 2021 (Crâmpoșie aromată”)

Crâmpoșie + Muscat Ottonel din Drăgășani, vin alb sec, 14,3 % vol. alc., 0,17 g/l rest de zahar, 4,94 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 160 de sticle produse

Abordată modern în această secundă interpretare, cu macerare prefermentativă și deburbare, se vrea a fi un omagiu adus Dragășaniului și potențialului său viti-vinicol.

Atât s-a putut! Pentru moment…