Filosofia Vinului

încă un site cu (dragoste de) vin

29 mai 2022
de Lenuta Neagoe
0 Comentarii

Brânzeturi cum se cuVin #43

O nouă ediție a clasicului eveniment organizat de Asociația Bloggerilor Olteni și dicționarculinar.ro, găzduit de această dată la Trattoria Il Calcio, joi, 26 mai 2022.

… zi de mare revelație! Pe la prânz am realizat că termenul pentru predarea unor lucrări pe care le finalizasem în cursul dimineții, sub presiune, este de fapt peste 5 zile…Așa că relaxarea a început să pună stăpânire pe mine. 😊

Seara, la Brânzeturi cum se cuVin #43, aveam întâlnire cu vinurile Domeniului Bogdan și cu brânzeturile de la Delaco.

Vinurile le mai degustasem acum 3 ani și rămăsesem cu amintiri plăcute, deși la acel moment nu știam foarte multe despre viticultura bazată pe principiile biodinamicii. Acum însă, lucrurile stau altfel.

Bazele teoretice ale agriculturii biodinamice au fost puse de către Rudolf Steiner în cadrul Cursurilor de agricultura ținute în 1924 la Koberwitz în timp ce, de aplicarea lor în practică s-a ocupat agronomul E. Pfeiffer.

În agricultura biodinamică și implicit în viticultura biodinamică este important a se păstra echilibrul natural, a păstra viața solului și a stimula capacitățile de apărare ale plantei, în plus, în sămânță avem ștampila întregului Cosmos.

Altfe spus, Luna și planetele acționează pe de o parte asupra dezvoltării și creșterii plantelor, iar pe de altă parte asupra maturizării și capacității lor de reproducere. Fazele Lunii sunt cele care determină în cea mai mare măsură lucrările aplicate plantelor

În viticultura biodinamică este foarte importantă reconectarea cu natura, dezvoltarea de bio-diversitate în aceste zone, avand în vedere că mediul natural este foarte rar bolnav.

Pentru a vă face o idee despre ce înseamnă viticultura biodinamică să luăm spre exemplu plantarea. Aceasta se face manual, păstrând radacini de 10 cm. Rădăcinile trebuie să fie bine orientate în jos pentru a avea o verticalitate dinamică și un stimulent pentru a crește adânc. Plantarea se face pe lună în scadere și dacă este posibil în ziua rădăcinii folosindu-se și un amestec de bălegar de vacă și argilă în părți egale.

Un alt exemplu este stropirea cu un decoct de coada calului cu o săptămână înainte de Paște. Decoctul este aplicat direct pe sol în această perioadă astronomică specială, Paștele este prima duminică înainte de prima lună plină din primăvară, se generează astfel dezvoltarea unei microflore benefică în sol.

Domeniul Bogdan este prima podgorie care cultivată vița de vie și produce vinul după principiile biodinamicii. Gândiți-vă numai ce muncă extraordinară fac acești oameni pe cele 154 ha de viță de vie situate in Dobrogea, între Dunăre și Marea Neagra, în apropierea satului Peștera.

Podgoria a fost înființată în 2011, după numai doi ani proprietarul influențat de consultanți internaționali se orientează spre viticultura biodinamică. Prima producție valorificabilă s-a obținut în 2017, iar cu un an înainte, în 2016, podgoria a fost certificată bio conform normelor Austria Bio Garantie. Soiurile cultivate sunt: Fetească Neagră, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling Italian, Riesling de Rin și Chardonnay. Dar, să ne relaxăm și să ne  întoarcem la ceea ce s-a întâmplat joi.  Am avut plăcerea să ne întâlnim, din partea Domeniului Bogdan,  cu Vlad Buruga și Dan Cherăscu, somelierul și respectiv directorul de vânzări, dar și cu șase dintre vinurile din portofoliul cramei.

Seara a debutat în rose, Cuvee Experience 2021, un cupaj de Feteasca neagra cu Pinoit Noir în care am regăsit note de citrice, mai exact de portocale roșii, de litchi și pe final câteva note florale. Rose-ul a mers bine cu bucățelele de brânza Ile de France Aperifrais de pe care eu am dat jos piperul (cu piperul nu suntem prieteni nici eu, nici rose-ul).

Al doilea vin a fost Riesling de Rin alături de Ile de France petit Camenbert. Riesling-ul de Rin este unul dintre cele mai importante soiuri de struguri de vin alb. Acest soi de struguri este în esență un povestitor, totdeauna ne va spune cum a fost solul, cum au fost îngrijite vițele și cât de mare a fost intervenția oenologului. Riesling-ul din gama Domeniul Bogdan Premium își spune povestea locului de unde provine. Și da, am întâlnit regina balului (după părerea mea) din această seară, Cuveé Experience alb. Un cupaj din Sauvignon Blanc și Riesling italian, o interpretare unică a oenologului, ce diferă de la an la an, după cum spunea Vlad Buruga. Cuveé Experience alb 2021 este un vin sec, 12,5% vol. alc., stralucitor, cu arome citrice și pe final florale, foarte plăcut atât singur cât și asociat cu Ile de France petit Brie.

Dar, să nu uităm cea mai bună asociere a serii: Chardonnay din gama Domeniul Bogdan Premium cu Castello Havarti, dragoste la prima degustare! 😊 Vă recomand să încercați și apoi mai vorbim!
                La Domeniul Bogdan fermentarea și maturarea se face doar în vase de beton și lemn pentru a beneficia de inerția termică (în cazul betonului) dar și de microoxigenare. Fermentația alcoolică cât și cea malolactică sunt făcute cu levuri/bacterii lactice din flora spontană, ceea ce face ca vinurile să surprindă mult mai bine locul, timpul și oamenii.
                Primul vin roșu al serii a fost Cabernet Sauvignon, da, am început (sau altfel spus, am continuat) în forță. Un monosepaj care ne-a ajutat să înțelegem mai bine caracterul dobrogean al acestui soi. Emmentaler-ul de la Delaco a fost bun prieten în această seară cu Domeniul Bogdan Premium Cabernet Sauvignon.
Pătrar, Fetească neagră, nu, nu a fost al patrulea vin ci al șaselea, ca o încheiere a unei seri minunate. Deși nu sunt fan Fetească neagră, trebuie să recunosc că acesta mi-a plăcut. Am fost plăcut surprinsă să constat că oenologul nu a lăsat lemnul să domine strugurele. Acest vin a fost pentru mine cel care se potivește cel mai bine sloganului cramei: „Ascultă natura”.
Sunt multe de povestit despre vinurile produse pe principii biodinamice dar pentru că în ultima perioadă am tot avut discuții legate de folosirea sulfului în vinificație, trebuie să spun că aceste vinuri sunt produse fără adăugare de sulf, în vin existând doar cel care rezultă din procesul de fermentare.
În încheiere, să nu uităm că vinurile Domeniului Bogdan au fost recompensate cu o serie de premii la competițiile internaționale de profil.
În anul 2020, la Decanter, Cuvee Experience Roșu 2018 a obținut medalia bronz; în 2018, la cel mai important concurs international de vinuri biologice din lume, Millesime BIO, rose-ul Cabernet Sauvignon 2017, a câștigat medalia de aur, iar Muscat Otonel 2017 și Sauvignon Blanc 2017 au obținut medalii de argint; la Chardonnay du Monde 2018, Franța a acordat medalia de argint vinului Domeniul Bogdan Chardonnay 2017.
A fost o seară minunată, cu participare pestriță, bloggeri, profesori de profil din mediul academic, pasionați de vin și mâncare bună. Insalata di salmone a mers perfect cu rose-ul serii.

Photo credit: Daniel Botea (mulțumesc!)

2 aprilie 2022
de Narcis Neagoe
0 Comentarii

Primăvara anului 2022 – capitolul 2 (roșiile recoltei 2020 și un roșu din recolta 2021)

Deci, „s-au copt” și roșiile anului 2020!  Adică pot fi abordate senzorial fără teama că vă veți uita urât la comeseni și, în funcție de așteptările fiecăruia, există reale șanse să vă și bucurați de întâmplare.

Vinul lu’ Precup 2020

Cabernet Sauvignon de Banu Mărăcine, vin roșu sec, 13,5% vol. alc., 0,25 g/l rest de zahar, 5,92 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 184 de sticle produse.

Dacă vă sperie/nu vă plac taninii puternici, nu încercați Vinul lu’ Precup înainte de 3-4 ani de la îmbuteliere! În condiții normale un Cabernet Sauvignon corect va fi perceput ca fiind destul de agresiv/crud (în sens de „necopt”) în primii ani de viață…Dacă totuși doriți să vă „scuturați” gingiile și/sau să curățați grăsimile de pe cerul gurii, Precup devine o alegere inspirată.

Pandemic Red 2020

Nu la fel stau lucrurile cu Pandemic Red, un multisepaj croit din Merlot, Shiraz, Fetească neagră și Dornfelder, vin al cărui orizont de consum este deja deschis…Vin roșu sec, 14,5% vol. alc., 0,28 g/l rest de zahar, 5,53 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 200 de sticle produse.

Cărnos, la nevoie poate să țină și de foame. Muncit pe vremea statului în casă, sper să transmită mesajul „pentru că ne pasă!”. Nouă ne place! Și, din fericire, nu doar nouă!

O.R.E. Our Red Elixir 2021

Și acum surpriza, primul vin roșu din recolta 2021, O.R.E. (Our Red Elixir), demidulce, din struguri supramaturați de pe dealurile Drăgășanilor, 31,65 g/l rest de zahar, 6,24 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 200 de sticle produse.

Unul dintre vinurile care ne-au solicitat destul de serios din punct de vedere fizic, atât în zona musculară, cât și în zona țesutului hepatic.

Cu „numai” 16,96% volume alcool, e ca un balerin cu precizie de boxer, este vinul „care nu ne-ar fi iertat dacă nu l-am fi lăsat așa”. Și da, este un vin stricto sensu!

Și cum o fotografie spune mai mult decât 1000 de cuvinte, iată o sinteză a vinurilor din recoltele 2020 și 2021:

5 februarie 2022
de Narcis Neagoe
0 Comentarii

Primăvara anului 2022 – capitolul 1 (rose-ul și albele din 2021)

Da, Dumnezeu ne-a ținut sănătoși și am reușit sa facem vin și în 2021, slavă Lui! Știu că suntem încă datori cu vinurile roșii din recolta 2020, dar cum nu s-au copt, rămâne să ne lăudăm, pentru moment, doar cu rose-ul și vinurile albe din recolta 2021.

Pentru vița de vie din zona Olteniei, 2021 a fost un an ciudat din punct de vedere climatic. Nu o să intru prea mult în amănunte, ideea este că vorbim despre un an „nestandard”, timp pe care am încercat să îl îmbuteliem spre aducere aminte. Avem deci:

Capriciu 2021 …de Dăbuleni

Roșioară din Dăbuleni, vin rose sec, 11,1% vol. alc., 0,41 g/l rest de zahar, 6,23 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 84 de sticle produse

Nu păcătuiește cu prea multe arome fructate, dar cine știe mirosul nisipului ud din Dăbuleni și îi duce dorul, o să-l regăsească. Am putea spune că tenta minerală este prevalentă, dar cum suntem subiectivi, contează doar ceea ce vă „spune” vinul.

Tămâioasa lu’ Mărinache 2021

Tămâioasă românească din Golul Drincei, vin alb sec, 13,5% vol. alc., 0,24 g/l rest de zahar, 6,20 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 192 de sticle produse

Lucrată „old school”, cu macerare fermentativă, poate cam prea rustică și/sau austeră pentru delicați, încearcă să surprindă triada soi, loc, timp, așa cum se vede pe fereastra lumii mele.

!? 2021 („Crâmpoșie aromată”)

Crâmpoșie + Muscat Ottonel din Drăgășani, vin alb sec, 14,3 % vol. alc., 0,17 g/l rest de zahar, 4,94 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 160 de sticle produse

Abordată modern în această secundă interpretare, cu macerare prefermentativă și deburbare, se vrea a fi un omagiu adus Dragășaniului și potențialului său viti-vinicol.

Atât s-a putut! Pentru moment…

30 mai 2021
de Narcis Neagoe
0 Comentarii

Iustin Urucu – Demeter, vinuri de autor

Dacă tot ne-a scos joi vinul în lume, am zis să mergem pe mâna lui și sâmbătă, de data aceasta locul faptei fiind restaurantul Epoca.
Aici, Iustin Urucu, oenolog al Cramei Vinarte (cei cu Soarele de la Sâmburești și Prințul Mircea, din păcate Prințul Matei nu mai este în portofoliul lor) și-a lansat în Craiova vinurile gamei Demeter, un proiect personal. Sommelier a fost Laurențiu Achim, o interfața plină de culoare între tehnic și consumator. Trebuie să recunosc faptul că am ascultat atent ceea ce spunea Iustin, povestile vănătorești nefiind un subiect prea fascinant pentru noi. Noi?! Uitasem să vă spun, am fost cu Lenu și Daniel Botea! Acum știți!
Iustin Urucu este alumni al Facultății de Horticultură din Craiova, are și lucrează bine 9 hectare de viță de vie pe dealurile de la Almăj, populate preponderent cu soiuri românesti: Fetească regală, Fetească albă, Tămâioasă românească, Fetească neagră, Negru de Drăgășani, la care se adaugă soiuri internaționale consacrate, dintre care amintim Sauvignon blanc, Merlot și Cabernet Sauvignon (informație pentru cei dornici să-și manufactureze propriile vinuri, Iustin comercializează și struguri de foarte bună calitate!!!).
A lansat până acum trei game de vinuri de pe acastă plantație: Demeter – vârful de gamă, Corvus – penru pretențioșii care caută un RPC bun, și Galla, vinul corect al zilelor de vară.

Seara a fost dedicată celor trei vinuri ale gamei Demeter, toate trei cupaje, un alb și două roșii, vinuri în care soiuri autohtone s-au completat și potențat cu aportul alogenilor.
Ma simt dator să detaliez un pic vinurile gamei Demeter:
– i.u.s.o. fr/fa/sb – cupaj alb din Fetească regală, Fetească albă și Sauvignon blanc
– i.u.s.o. ndd/cs – cupaj roșu din Negru de Drăgășani și Cabernet Sauvignon
– i.u.s.o. fn/m – cupaj roșu din Fetească neagră și Merlot
I.U.S.O. este o prescurtare pentru Iustin Urucu Super Oltenești, cel mai probabil un manifest al autorului vinurilor, dar și o asumare.
Despre asumare „vorbeste” în imagini si partea de jos a etichetei, acolo unde o rădăcină puternică ține în brațe o pepită, o concentrare de suflet cu rădacini intr-un anume loc.
Vinurile sunt excelente din punct de vedere tehnic, rotunde, lăsând la vedere atât meșteșugul, cât și sufletul autorului.
Pairing-ul a fost propus de către Laurențiu Achim, treabă la care recunosc că este maestru:
– i.u.s.o. fr/fa/sb + platou de brânzeturi (strugure, caise și prune confiate)
– i.u.s.o. ndd/cs + vita pe piatră (am renunțat la garnitura de cartofi în favoarea frunzelor de salată verde)
– i.u.s.o. fn/m + mousse de ciocolată
Ca sa nu mă dezmint de apelativul de „grumpy” și pentru a respecta adevărul istoric, menționez faptul că brânzeturile au fost prea reci, mult prea reci pentru a putea să se exprime. Noroc că vinul a fost ceea ce trebuie!
Vita a fost însă spectaculoasă, spălând păcatul platoului de brânzeturi, servirea bună, ceva mai bună ca mousse-ul de ciocolată, dar știm deja că în viață nu le poți avea pe toate!
Cum ne știam cu Iustin de la școală, ne-am împartâșit și din Corvus roșu, despre care o să tac, dar sa știți că merită încercat!

Nu am facut poze, dar am avut noroc cu Daniel, deci:
Photo credit și rezervare la eveniment: Daniel Botea (Multumim!)

29 mai 2021
de Narcis Neagoe
0 Comentarii

Brânzeturi cum se cuVin #36

Faptul ca îmi place vinul nu este un secret, mă împărtășesc cu vin în fiecare seară și vinul îmi oferă de multă vreme timp de calitate cu soția. Vinul face cu dezinvoltură ca EU sa devină NOI, dar asta este o treabă despre care nu vom discuta astăzi.

Astăzi este despre unul dintre acele momente în care vinul te scoate din casă spre a te bucura de el împreună cu alții, prieteni apropiați, cunoscuți și/sau viitori cunoscuți, este despre încântarea de a fi din nou printre oameni, este despre bucuria unei seri care se încheie la ce oră vrei tu, dincolo de alte reguli.

La invitația prietenului Daniel Botea ne-am reîntâlnit cu bloggerii olteni la deja tradiționalul Branzeturi cum se cuvin, o experiență aflată la a 36 ediție, experiență în care vinul și brânzeturile încearcă să se pună reciproc în valoare, căci sistemul este mai mult decât o sumă a părților sale.

Evenimentul a fost organizat de către Asociația Bloggerilor Olteni și de DictionarCulinar.ro., s-a desfășurat la Ribs House (locul în care coastele nu au dezamăgit vreodată), vinurile Cramei Gîrboiu fâcând mariaj reușit cu brânzeturile Delaco pe parcursul întregii seri.

La start s-au aliniat 6 perechi vin-branză, după cum urmează:

  • Cuartz White (spumant Fetească albă) + Camembert Île-de-France;
  • Bacanta Barrique Șarbă + Cheddar DeSenviș Delaco;
  • Petite Helena (cupaj: Chardonnay barrique, Chardonnay,Șarbă) + Maasdam Delaco D’Exceptie;
  • Bacanta Special Edition Tămâioasă Românească + Emmentaler Delaco;
  • Constantin (cupaj: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră) + Grana Padano Delaco D’Exceptie;
  • Cuartz Rosé (spumant rosé din Pinot noir) + Brie-au-Bleu Île-de-France.

Vinurile au fost prezentate cu șarm de către Eugan Taraș, ASM al Cramei Gîrboiu în timpul zilei și sommelier al acesteia începănd cu lăsarea serii, Daniel Botea fiind cel care a devoalat  motivele care au stat la baza celor 6 pairing-uri și a ”povestit” brânzeturile (Daniel are cursuri de degustător de brânzeturi și un master în expertizare viti-vinicolă).

Am stat la aceeași masă cu unul dintre profesorii mei, Felicia Tuțulescu, cea care ne-a adus în familie dragostea pentru microbiologie, dar și cu profesorul profesorului meu, Aurel Popa, unul dintre puținii dinozauri în viață din vechea școala oenologică românească, astfel că seara a fost una excepțională și din perspectiva dialogului. Nu am amintit gradele didactice ale profesorilor de mai sus și nici apeleativele ”doamna” și ”domnul” pentru că vibrația lor umană există și în absența acestora.

Și vorba proverbului: când e sa ai noroc, ai până la capăt, așa că la final am căstigat și perechea vin-brânză cu nr.3, Petite Helena + Maasdam Delaco D’Exceptie, pretext al unor noi întâlniri și dezbateri.

PS: Au fost amintiți cu evlavie I.C Teodorescu și Ștefan Teodorescu, vie fie-le amintirea și învățăturile!

Photo credit: Daniel Botea și Adrian Sora (Multumesc!)

22 februarie 2021
de Narcis Neagoe
5 Comentarii

Primăvara anului 2021

…aduce 2 vinuri albe din soiuri aromate și un vin rosé de „numai” 15,5% volume alcool, toate din recolta anului 2020, la care se adaugă 3 vinuri roșii din 2019.

Primul vin nu este doar o Crâmpoșie…Poate că timpul o să ii ofere recunoașterea pe care o merită! Deci, forma lichidă a unui Dragășani emancipat…
!?, sec, 12,8% vol.alc.
Al doilea vin alb este o Tămâioasă românească din Golul Drincei…
Tămâioasa lu’ Mărinache, sec, 13% vol.alc.
Si, cu voia dumneavoastră ultimul pe lista anului 2020, un rose multisepaj, trei soiuri vinificate impreună întru slava Tatălui: Merlot, Fetească neagră si Shiraz…
CAPRICIU, sec, 15,5% vol.alc.

Pentru a da culoare primăverii 2021, completăm paleta cu 3 vinuri roșii din recolta anului 2019, un cupaj și două monosepaje, spre bucuria papilelor și o eventuală introspecție.

Fetească neagră + Merlot = LOVE
ILUZIE, sec, 14,5% vol.alc.
Merlot, doar Merlot de Golul Drincei…Și, firește, subiectivitate…A mea!
INTERPRETARE, sec, 14,9% vol.alc.
Și regele Cabernet Sauvignon, pentru cei care exersează răbdarea și găsesc timp să aștepte…
Vinul lu‘ Precup, sec, 14,5% vol.alc.

14 noiembrie 2020
de Narcis Neagoe
0 Comentarii

Vestitor și memorie

Si pentru că Dumnezeu a iubit strugurele, a pus in el, spre aducere aminte, timpul unui an, cu bunele și mai puțin bunele lui vremuri. Și i-a dat strugurelui un loc, în care s-a născut ca să vorbească despre minunile Lui, și mai mult decât atât, l-a lăsat să umble ca pe un vestitor.

După voia lui Dumnezeu există viticultorii, cei care cu dragoste se ocupa de viața vie a strugurelui, și cei care vinifică, oenologii, cei care, cu cel puțin la fel de multă dragoste, sunt preocupați de veșnicia vieții de apoi a strugurelui, vinul. Într-o sticla de vin, timpul e prins întru „eternitate”, după puterea pe care Dumnezeu i-a dat-o oenologului să lege și să dezlege timpul strugurelui aici pe pământ.

Și oenologia are dogmele și ecumenismul ei, există tradiții care ucid revelații și erezii care dau viață viselor. Dumnezeu nu poate fi prins în cuvinte, așa cum nu exista vinul perfect, vinul care să fie „cel mai bun vin” pentru oricine se împărtășește din/cu el. Probabil că și lui Dumnezeu îi place diversitatea, altfel cum de ar fi putut exista în noi?

Timpul e prins în tot felul de forme: înregistrări, tipărituri, cu respectivele tușe de subiectivitate inerente autorilor lor, vinul fiind, într-o instanță simplificatoare, o astfel/altfel de înregistrare.

12 iulie 2016
de Narcis Neagoe
0 Comentarii

Vinul, de la metafizic spre fizic

Vinul locuiește sticla întocmai ca o idee captivă, ca gând nerostit despre lume și viață al celui care a prins o rază de soare, un crâmpei de pământ, o sorbitură de apă și timpul unui an într-o alchimie aproape imposibil de repetat într-un alt loc și într-un alt timp.

Vinul este asemenea unui filosof, subiectiv cum îi este soiul, se naște și trăiește ca fiu al locului și timpului, se bucură de caldură, de lumină, de apă, pe care apoi le resemnifică după învățăturile creatorului său și după doctrinele scolii din care face parte, căci puțini sunt filosofii nepereche și mult mai mai rare sunt sticlele de vin care nu seamănă decât cu ele însele. Există școli filosofice, așa cum există maniere de a face vin, fiecare eu cugetător și fiecare strugure jucându-se cu experiența finită a subiectivității, a timpului și locului, în încercarea de a găsi universalitatea. Și deși fiecare o caută pentru sine, doar prin împărtășire își poate depăși condiția. Împărtășirea doctrinei este cea care scoate filosoful din sine și din anonimat, deschizându-l spre lume, oferindu-l lumii cu toate adevărurile lui, la fel cum vinul, în care se spune că e prins adevărul,  pentru a putea rosti ceva, trebuie să ajungă în universul de discurs deschis de ciocnirea paharelor.

Ține de alegere ce, cu cine și cât bem, dar în absența exigențelor e posibil să pierdem vremea și să ne ruinăm sănătatea. Vinul nu se bea de sete, deși există și o excepție, setea de cunoaștere. A „cunoaște” vinul este mai mult decât o experiență epistemică, este un act de trăire, venim în întâmpinarea vinului cu toate simțurile, de preferat cât mai treze, pentru a înțelege măsura valorii sale și spre bucuria personală. Sadoveanu era convins că vinul ne-a fost dat „pentru cinstirea și desfătarea gustului” și este adevărat faptul că fiecare bea vinul pe care îl merită. În absența consumatorilor cultivați nu pot exista vinuri mari.  Re-cunoaștem în vin ceea ce deja ne-am apropriat din realitate, în sens de anamneză,  vorbim cu vinul pe măsura vocabularului nostru și a experiențelor anterioare.  Filosoful  Ludwig Wittgenstein constata cu temei că „limitele limbajului meu sunt limitele lumii mele”, poți gândi în măsura în care poți formula în cuvinte ceea ce gândești.  Limitele noastre castrează vinul pe care îl bem, limitele noastre devin limitele vinului nostru. A bea vin înseamnă a-ți extinde universul, cel puțin pe linie senzorială și/sau culturală. Întâlnirea cu un vin mare este un act de cultură, este întâlnire cu opera de artă, este poveste de dragoste. Trecerea de la banal la minune, însă, are nevoie de pregătire.

Nu toate propozițiile pe care le auzim de-a lungul vieții sunt aforisme și nu toate sticlele deschise sunt opere de artă, însă modul în care ne ghidăm experiența, și aici nu vorbim doar despre experiența senzorială, ține de alegerile și exigențele noastre, elevarea lor fiind o condiție a evoluției spirituale, diferența esențială între maestru și novice fiind aceea că maestrul a greșit de mai multe ori decât a avut curajul novicele să încerce. Și când vine vorba despre vinuri, posibilitățile de a alege sunt nenumărate, avem vinuri roșii, rose sau albe, avem vinuri seci, demiseci, demidulci, dulci, avem vinuri licoroase, spumante, spumoase, “șampanii”(champagne), vinuri de lume veche, vinuri de lume nouă, dar până la urmă ce și cum căutăm?! Cu cât sunt mai multe opțiuni, cu atât suntem mai pierduți în fața raftului cu vinuri, vrem ceva să ne placă, sperăm să facem alegerea perfectă, dar care sa fie?

18 noiembrie 2015
de Narcis Neagoe
0 Comentarii

Sticla

Paradoxul sticlei (ca recipient, nu ca material) este că oricât de frumoasă i-ar fi forma, sensul ei stă tocmai în golul dinăuntru. Iar noi, ca agenți ai Armoniei Universale, aducem sticla la vocația ei dintru început. Alegoria fiind că trebuie să te golești, pentru a te putea re-umple, fiecare sticlă de vin devenind astfel un remember și o incursiune metafizică asupra eu-ului transcendent. Și odată cu golirea sticlei (pentru a-i reda posibilitatea de a se umple, re-umple, re-construi ca și conținut), te golești de ceea ce constituie balast în mintea și existența ta, percepi arta celui care a re-re-reinterpretat locul și natura și eventual te transformi prin împartășire în din-ce-în-ce-mai-puțin-rău. Este, dacă vrei, un altfel de consum de artă, este explorarea artei cu toate simțurile, ciocnirea paharelor implicând și auzul în aceste demers, și cum nu ciocnești singur paharul, vinul te învață să împărtășești.

PS: Asa cum Armonia ca practică nu se limitează la meștesug!